Motto: “Vom fi cimitirele ambulante ale prietenilor nostri asasinati.”–Manes Sperber
“Viata si destin” este titlul marelui roman al lui Vasili Grossman. Exista biografii care concentreaza la maximum esenta unei epoci naucitoare, ravasite si ravasitoare, a unor pasiuni incandescente, a unor tragedii fara egal. Acesta este cazul Evei Zeisel, un personaj intr-adevar fabulos, cum bine remarca Marius Stan in superbul sau eseu. Venind din acel formidabil, absolut fascinant clan intelectual Polanyi, Eva si-a intersectat viata cu atatea din aventurile politice si intelectuale care au asigurat grandoarea si nefericirea veacului XX. A supravietuit nazismului si comunismului, a fost o mare artista si o mare constiinta, asemeni, neindoios, Margaretei Buber-Neuman (1901-1989). Ca si aceasta, Eva a facut parte din stanga radicala, a ajuns in URSS, a trait direct experienta Marii Terori, a fost arestata, intemnitata, deportata, la un pas de lichidare fizica. Gratie unei sanse unice, a scapat din infernul Gulagului. Primul sot al Margaretei a fost Rafael, fiul marelui filosof Martin Buber. Cel de-al doilea, Heinz Neumann (1902-1937), a condus o vreme grupul parlamentar al KPD (PC din Germania) in Reichstag. A fost un stalinist infierbantat, a reprezentat la un moment dat Cominternul in China, a fost arestat si lichidat in timpul Marii Terori. Margarete Buber-Neumann (circa 1938)
Sora Margaretei, Babette, a fost maritata cu legendarul Willy Munzenberg (1889-1940), principalul progandist al Cominternului, cel care a pus pe picioare angrenajul simbolic al antifascismului stalinist. Munzenberg a fost socat de Pactul Ribbentrop-Molotov, nu si-a ascuns revolta, a devenit un paria. In final, a fost ucis. Cartea lui Stephen Koch, “Sfaristul inocentei”, o veritabila enciclopedie a orbirii inteligentsiei de stanga in anii 30, a fost tradusa in 1997 la editurile Albatros si Univ
