De ce recurge preşedintele la gesturi inutile și chiar discutabile constituțional?

Pare de neînțeles, în termeni de eficiență po­li­ti­că, ce urmărește Traian Băsescu atunci când a de­cis să întoarcă proiectul de buget în parlament! E evidența însăși că bugetul va fi revotat fără ni­cio schimbare în câteva ceasuri și retrimis la Co­troceni înainte de 1 ianuarie, astfel încât va pu­tea intra în vigoare imediat. Se va spune: e un gest solemn prin care președintele vrea să pro­tes­teze că nu e de acord cu suprataxarea de 7 cenți a combustibilului. Dar putea protesta verbal și în scris oricând, fără a face un act inutil ca fi­na­li­ta­te practică și care nici măcar propagandistic nu i-ar putea fi de folos. Cât despre blocarea me­mo­randumului adresat FMI, iarăși un gest de prisos: după intrarea în vigoare a bugetului, se va vedea probabil nevoit să semneze acest memorandum ca­re prevede acciza refuzată. Iar dacă se va opu­ne în continuare, probabil că guvernul va adopta memorandumul printr-o ordonanță sau prin par­lament. De ce oare, atunci când oricum nu poate face un anumit lucru, simte nevoia și de a-și su­blinia neputința, amplificând-o prin refuz ca prin­tr-o lentilă măritoare?

Sunt convins că nu prin mărirea taxelor se va trăi mai bine în România și că nu astfel economia va decola. Dincolo de orice, măsura luată de Gu­vernul Ponta e socialistă și o resping, ca să spun așa, din motive de filosofie politică. Este însă ade­vărat că, dacă prețul mondial al țițeiului va scă­dea în lunile următoare (acordul cu Iranul, ex­ploa­­tarea zăcămintelor de șisturi petroliere din SUA), efectul accizei în inflație va fi mai mic și gu­vernului îi „va ieși“ pariul. Dar – spune pre­ședintele – banii se duc la baroni și primarii USL pentru campania electorală. Verosimil. Însă, mai întâi că nu e pentru prima dată și că și PDL a fă­cut la fel, pentru a nu mai vorbi des