Peste 17.000 de adulti cu dizabilitãti trãiesc în centre rezidentiale mari, de unde, în contextul îngrijirii improprii unei dezvoltãri independente, 67 la sutã dintre persoanele din aceastã categorie nu ies pânã la sfârsitul vietii, conform studiilor, informeazã IPP.
Potrivit Institutlui pentru Politici Publice (IPP), cea mai recentã evaluare nationalã aratã cã statul preferã sã finanteze un tip de asistentã pasivã prestatã în centre rezidentiale mari în care ajung si pânã la 350 de beneficiari (de ex. judetul Alba – CRRN Galda de Jos, cu 350 beneficiari), în loc sã insiste asupra dezvoltãrii de servicii în comunitate (locuinte protejate – LP, centre de zi, asistentã la domiciliu etc.), desi România si-a asumat angajamentul de a asigura un trai independent în comunitate pentru persoanele cu dizabilitãti, prin ratificarea Conven- tiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitãt i. „În mai putin de jumãtate din judetele tãrii (17), persoanele cu dizabilitãti pot accesa servicii alternative la sistemul rezidential – de tip locuinte protejate, în restul tãrii singura solutie pentru persoanele cu dizabilitãti fiind centrele rezidentiale, care pot ajunge sã gãzduiascã chiar si sute de persoane. Studiile aratã cã principala cauzã de iesire din sistemul rezidential este decesul (67% dintre beneficiari)“, se aratã întrun comunicatul transmis de IPP marti, de Ziua Internationalã a Persoanelor cu Dizabilitãti. Citând rapoartele Centrului de Resurse Juridice (CRJ) de monitorizare neanuntatã, IPP semnaleazã cã, în lipsa accesului la justitie al persoanelor institutionalizate, decesele acestora sunt putin sau deloc investigate de organele judiciare competente, numãrul acestora continuând sã fie ridicat. „Desi am adoptat, din 2011, o lege cadru a asistentei sociale, care permite statului sã dezvolte sericii în comunitate capabile sã încurajeze un tip de viatã indepe
