Pasul in spate facut de Victor Ponta in privinta accizei la carburanti poate fi citit in mai multe feluri. Ca orice se intampla de cateva luni la nivelul celor trei centri de putere - Basescu, Ponta si Antonescu - miscarile accidentale (sau strategice) pe care le vedem executate la varful statului pot spune totul sau nimic.

Conflictul declansat de introducerea accizei si agresivitatea atacurilor care au venit de la presedinte ar fi trebuit sa reprezinte pentru toata lumea ruperea coabitarii dintre palate. Echivalentul unui nou razboi total intre cele mai importante institutii, justificat de aceasta data de interesul cetatenilor.

Existau lansate si strategiile pentru ceea ce va urma, totul descris in amanunt pana aproape de candidatura lui Ponta. Orice, numai sansa unei impacari intre Traian Basescu si Victor Ponta nu. Intre timp, premierul s-a razgandit si a facut un mic pas in spate, anuntand introducerea accizei, intr-o prima faza, doar pentru benzina, nu si pentru motorina. O amanarea doar, a fost clar in privinta asta, pentru doua trei luni, pentru ca impactul asupra mediului de afaceri sa nu vina odata cu cel pe care il va resimti marea masa a cetatenilor, direct, la pompa.

Un pas in spate in fata atacurilor dure ale presedintelui. Dar e o retragere care ne spune ca vechea coabitare functioneaza, asa cum s-a intamplat in tot acest timp, ori ca Ponta incearca sa isi cosmetizeze infrangerea in fata presedintelui. Pe de alta aprte, amanarea accizei la motorina deschide drumul contestarii la CCR - discriminarea celor care folosesc benzina, si ii da si apa la moara presedintelui, in cazul in care va ramane consecvent pe pozitia de atac.

Daca "intelegerea" dintre cei doi a fost in realitate mereu functionala, atunci am avut o noua farsa cu final previzibil si care a fost mimata intru credibilizarea reciproca a celor doi