Cecul rămâne un instrument solid de plată, util şi sigur în relaţiile dintre agenţii economici, dar atâta timp cât nu este deturnat sensul lui, respectiv instrument de plată şi nu de garantare a unei plăţi. Cecul în sensul legii este plătibil la vedere, irevocabil în termen de 15 zile şi toate elementele de plată trebuie completate la momentul efectuării unei operaţiuni comerciale. Darea unui cec în alb sau postdatat, operaţiuni care se întâmplă frecvent în economia românească între agenţii economici, îi denaturează sensul, iar acest lucru a dus la apariţia multor procese între agenţii economici. Agenţii economici cer şi acceptă cecul ca plată în relaţiile comerciale considerând că acest instrument beneficiază de o protecţie penală, ceea ce i-ar descuraja pe cei care iau o marfă şi nu o mai plătesc.
Realitatea economică, mai ales în criză, arată însă că această protecţie „penală“ nu îi descurajează pe unii agenţi economici să comită fraude. Faptul că procesele ulterioare sunt lungi, că în unele situaţii magistraţii dau soluţii care câteodată nu sunt înţelese a dus la apariţia unor nemulţumiri din partea agenţilor economici păgubiţi.
WikiZF: Profilul companiei CEC Bank S.A.
Cecul, cu toate că este folosit din ce în ce mai puţin, trebuie păstrat în viitor, însă cu o reglementare mai strictă pentru a fi evitate cazurile de înşelătorie, au spus ieri reprezentanţii băncilor şi oamenii de afaceri la conferinţa „Utilizarea şi protecţia cecului ca instrument de plată“ organizată de ZF la Banca Naţională a României (BNR). Evenimentul a fost realizat împreună cu Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, BNR şi cu partenerii Ţuca Zbârcea şi Asociaţii şi Bancpost.
Robert Cazanciuc, ministrul justiţiei, a spus că este deschis oricăror propuneri din partea mediului de afaceri prin care cecul să devină cu adevărat un instrument de plată, recunoscut şi
