Cer mai multe locuri în şcoli, deşi cele existente rămân neocupate. Vor să li se respecte portul şi să fie integraţi în societate, deşi au cele mai multe privilegii din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, romii din Nord-Vestul ţării, care s-au întâlnit astăzi la Cluj, cer mai multe drepturi. Fiindcă se consideră în continuare discriminaţi, aceştia propun ca în localităţile unde minoritatea lor depăşeşte 20%, tăbliţele de pe instituţiile publice să fie scrise şi în limba romani.
Pe lângă dreptul la educaţie şi tratament egal la locul de muncă, romii din Transilvania îşi doresc şi câte un membru în consiliile locale, precum şi plăcuţe inscripţionate în limba romani.
„Consiliile locale şi consiliile judeţene acolo unde există ponderea de peste 20% a romilor, trebuie să angajeze o persoană vorbitoare de limba romani şi totodată să pună plăcuţe bilingve în limba romani la instituţiile de stat”, a declarat Aurel Pascu, coordonator regional Nord-Vest.
De ziua mondială a drepturilor omului, sărbătorită în fiecare an pe 10 decembrie, romii atrag atenţia că sunt în continuare discriminaţi.
„Cerem să ne fie respectat portul popular şi tradiţia noastră. De exmplu, un rrom nu a fost lăsat să intre într-o instituţie publică din cauza portului”, spune şi Iancu Gabor, reprezentant al Asociaţiei Romilor Gabori din Ardeal.
Dacă romii se simt marginalizaţi, majoritarii spun că nu au nimic împotriva lor şi chiar sunt de acord cu cerinţele acestora.
„Drepturile pe care le au maghiarii, germanii sau orice altă naţie care trăieşte în România trebuie să le aibă şi ei. Au dreptul la şcoală...doar să nu ceară mai multe drepturi de cât e cazul”, spune un clujean.
Datele publicate de agenţia de dezvoltare regională estimează că în regiunea Nord-Vest trăiesc în jur de 120.000 de romi. Judeţele cu cea mai mare pondere sunt Bihor şi Sălaj.
