Ciprul, unde sistemul bancar a fost salvat de la colaps prin confiscarea unei părţi din depozitele mari constituite la principalele bănci, ar putea deveni modelul sistemului unic de salvare sau lichidare a instituţiilor de credit din zona euro şi alte ţări din UE, scrie CNBC.
Miniştrii europeni de finanţe au stabilit ieri la Bruxelles, după negocieri maraton de 16 ore, bazele unui acord pentru lichidarea sau salvarea băncilor falimentare şi împărţirea costurilor, a declarat pentru postul american de televiziune Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup.
Aşteptările sunt ca acordul să cuprindă un proces de „bail-in“ după modelul cipriot în care costurile pentru salvarea sau lichidarea băncilor sunt suportate în primul rând de persoanele cu depozite mari.
„Aceia care au de câştigat (din a investi în bănci – n.red.) trebuie, de asemenea, să-şi asume o parte din riscuri“, a afirmat Wolfgang Schäuble, ministrul de finanţe al Germaniei, cea mai mare economie europeană.
Apoi, dacă banii deponenţilor nu sunt suficienţi, vor fi folosite fonduri naţionale de lichidare. De asemenea, „vom avea un fond european“ de sprijin bancar, a spus Dijsselbloem. Acesta va fi construit în 5-10 ani. „Însă, mai ales în primii ani, vom avea şi o oarecare responsabilitate naţională“, a precizat şeful Eurogroup. O decizie finală în privinţa sistemului unic de salvare şi lichidare bancară miniştrii europeni o vor lua săptămâna viitoare, miercuri.
Germania, Franţa, Italia, Spania şi Olanda sunt arhitecţii planului
Principalele puncte ale planului au fost stabilite de miniştrii de finanţe din Germania, Franţa, Italia, Spania şi Olanda, separat de întâlnirea celor 28 de miniştri din UE, potrivit mai multor oficiali europeni citaţi de The Wall Street Journal.
„În privinţa liniilor de ghidaj ale acordului politic, nu este nicio neclaritate.
