Dezintermedierea care are loc în sistemul bancar ar putea să mai continuie încă un an sau doi, consideră Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank România şi preşedinte al Consiliului Fiscal (CF). Istoria şi teoria economică au arătat că ciclurile financiare sunt, în general, mai ample şi mai lungi decât ciclurile economice, a explicat domnia sa. "După ce economia şi-a reluat creşterea, dezintermedierea a cotinuat să scadă încă patru - cinci ani. În România am intrat în zona de revenire economică în 2010-2011, avem trei ani de revenire modestă, în care delaveraging-ul s-a produs. Dacă istoria se repetă, ar mai fi un an - doi de continuare a procesului, deci la sfârşitul anului 2014 - începutul anului 2015 ar fi momentul în care delaveraging-ul s-ar stopa şi ar reveni tendinţa de creştere a îndatorării", afirmă Ionuţ Dumitru.

Datele statistice arată că una din trei reveniri ale economiilor care s-au confruntat cu recesiune a avut loc în timp ce dezintermedierea financiară continua să scadă, ceea ce demonstrează că este posibil să aibă loc o recuperare economică în absenţa unui avans al creditării (creditless recovery), potrivit economistului şef al Raiffeisen Bank România.

Pentru a limita consecinţele dez¬intermedierii financiare, este nevoie de generarea unei profitabilităţi bancare mai ridicate, precum şi de implementarea unor poltici economice mai prietenoase cu mediul de afaceri, recomandă domnia sa.

Grupurile bancare au tendinţa să se orienteze către pieţele de unde provin, ceea ce poate fi compensat de generarea de profitabilitate în alte pieţe, arată Ionuţ Dumitru. "Pentru România este esenţial să reuşim să păstrăm un diferenţial de creştere economică semnificativ faţă de zona euro. Aşa nu vom avea de ce să ne temem că nu vor fi alocate capitaluri pentru ţara noastră".

Băncile mamă vor favoriza pieţele cu un raport credite/depozi