Este lobby-ul o forma de a legaliza mita, sau o procedura fireasca, naturala intr-o democratie participativa? Aceasta intrebare intervine acut zilele astea, cand un proiect de act normativ dedicat acestui domeniu se afla pe masa Parlamentului. Cum ar putea sa imbunatateasca (ori sa inrautateasca) mediul de business si politic viitoarea reglementare?
Am abordat problemele specifice pietei de lobby din Romania intr-un interviu cu Laura Florea, presedintele Registrului de Transparenta al Activitatilor de Lobby si Advocacy.
DailyBusiness.ro: Ce actiuni presupune operatiunea de lobby, conform cu legislatia din tarile dezvoltate?
Laura Florea: Lobby-ul semnifica in esenta comunicare cu institutiile statului, prin care oricine interesat isi exprima punctul de vedere asupra politicilor publice si a legilor. Cetatenii, societatile comerciale, ONG-urile au dreptul de a comunica cu aceste institutii, drept conferit de constitutie - dreptul la petitie, prin legea dialogului social si prin legea transparentei decizionale. Institutia aceasta a consultarii este proprie democratiilor participative si ea exista in Romania, la fel cum exista si la Bruxelles si in toate tarile democratice.
DB: Cine face lobby, cum decurg jocurile pe acest teren?
LF: In fiecare zi de lucru, in Parlament, la Guvern, in institutiile administratiei locale au loc zeci si sute de consultari ale institutiilor cu parti interesate: de la ong-uri din toate domeniile, la think-tank-uri, firme, asociatii de afaceri, sindicate, patronate sau chiar organizatii ale cultelor care fac demersuri in a influenta politicile publice si legile tarii. Unii dintre acestia au consultanti care ii sprijina cu know-how pe subiectele abordate sau pe procedura – avocati, consultanti fiscali, consultanti in comunicare. Toti acestia desfasoara activitati de lobby, chiar daca uneori veti a
