Scris de Cristian Horgoș - Istoricul Marius Eppel scrie că Vicariatul de Oradea s-a înfiinţat după Congresul Ilir din Banat.

În Sala de Consiliu a Universităţii din Oradea se lansează joi, la ora 12, cartea istoricului Marius Eppel: „La frontiera ortodoxiei româneşti. Vicariatul de la Oradea. 1848 – 1918” (Presa universitară Clujeană – 2013).

Lucrarea va fi prezentată de prof.univ. Ioan Bolovan de la UBB Cluj, de prorectorul Sorin Şipoş şi de lectorul Radu Romînaşu de la Universitatea din Oradea.

În preambul, gazdele arată că istoria instituţiilor ecleziastice a cunoscut, în ultimele două decenii, un progres considerabil, datorită existenţei unui câmp fertil de manifestare şi a unei depline libertăţi de exprimare, prin dispariţia constrângerilor totalitare şi a reflexelor marxiste ale cenzurii ideologice. „Acest fenomen, al renaşterii interesului pentru instituţii cu un rol fundamental în societatea românească, se cuvine a fi consolidat prin noi cercetări sistematice şi punctuale, care să reconsidere capitole semnificative ale vieţii spirituale a predecesorilor noştri. Prezenta lucrare aparţine, fără îndoială, acestei categorii de recuperări istoriografice”, mai prefaţează organizatorii.

În demersul său ştiinţific, istoricul Marius Eppel pune accentul pe activitatea Consistoriului ortodox din Oradea înfiinţat la 30 august 1793, ca şi organ executiv al vicariatului ortodox de Oradea, apărut în urma deciziei Congresului ilir desfăşurat la Timişoara în anii 1790-1791.Între latini şi sârbi

Raţiunile înfiinţării unui vicariat la Oradea au avut la bază în primul rând dorinţa Mitropoliei sârbeşti de a consolida ortodoxia într-o zonă de frontieră a acesteia, în contextul emulaţiei Bisericii unite cu Roma. „Desigur, au existat şi calcule ce ţin de latura administrativ-ecleziastică, întrucât la Oradea scaunul episcopal era vacant de mult timp, iar acea