Primarii şi şefii de consilii judeţene vor putea împărţi banii după bunul plac rudelor şi cunoştinţelor, fără a se mai teme că pot răspunde penal. La fel, funcţionarii publici pot sta liniştiţi, graţie uneia dintre modificările votate marţi, pe repede-înainte, de Camera Deputaţilor.

În Codul Penal în vigoare, conflictul de interese este definit (art. 253 indice 1) drept „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv“. Tot la conflict de interese intră funcţionarul public şi dacă folosul material vizează „o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură“. De asemenea, potrivit Codului Penal în vigoare, conflictul de interese se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi cu interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică un anumit timp. Ce a făcut Comisia juridică a Camerei, iar plenul a aprobat? Păi trei lucruri.

Citeşte şi: Reacţii dure împotriva schimbării Codului Penal

În primul şi primul rând, au avut grijă să-i scape pe toţi funcţionarii publici (inclusiv primari, şefi de consilii judeţene, consilieri locali şi judeţeni) de eventuale conflicte de interese. Cum? Pur şi simplu nu li se vor mai aplica prevederile Codului Penal. Mai precis, în loc să fie definit conflictul de interese în relaţie cu funcţionarul public („fapta funcţionarului public care…“), el va fi definit doar cu persoanele care au contract de muncă şi o fişă a postului semnată cu instituţia publică. Or, primarii, şefii de CJ, consilierii locali şi judeţeni sunt aleşi, nu angajaţi ai primăriei ori ai consiliului local sau judeţ