V-am mai spus despre râul Capra

din Argeș. Acolo golanii județeni și interpartinici au descoperit cum să faci din ecologie milioane de euro. Mai precis, cum să produci energie electrică din surse regenerabile. Sună frumos, așa-i?

În această imagine idilică,

boierul de la Conarg, Valentin Vișoiu, și Gheorghe Badea se înfrățesc cu pârșul, cu cocoșul de mesteacăn, cu marmota și cu capra neagră din Făgăraș, pentru a omagia situl Natura 2000 prin care curge râul Capra. Pentru că de aici cei doi vor da patriei lumină, iar noi, pulifricii, o să ardem becul mai ieftin și mai prietenoși cu mediul. Ca să ajungem la această rază venită din paradis trebuie să băgăm râul în turbine pentru a obține certificate verzi, plătite în parte de europeni, în parte de guvern. Ceea ce știa și jderul care se adapă de generații întregi din Capra este că aici apa e puțină și cu năbădăi. Ba vine umflată, ba scade, chestie care nu dă bine la turbină.

Specialiștii au stabilit că debitul

acestui râu nu poate face rentabilă o astfel de micro-hidrocentrală. Nu o să mă opresc aici asupra faptului, știut deja, că Vișoiu a penetrat ecosistemul cu bani de la CEC și că Badea, prieten bun cu Nicolescu, haiducul Argeșului, șeful CJ, a ajuns între timp șeful Camerei de Comerț și Industrie. Sunt chestii care oricum nu pot influența hidrometria. O să mă opresc însă la faptul că băieții au intrat cu buldozerele în valea de aici, cu picamerele și cu dinamită, au belit malurile și albia minoră, după care au băgat Capra în țeavă.

Din 2011 încoace am scris despre

dezastrul de pe Capra, au scris și alți jurnaliști, au luat foc ONG-uri, s-au jurat pe mama lor miniștri de Mediu că sistează lucrările. Garda de Mediu a dat, a luat și a schimbat avize de mediu, toată lumea a spus că ce se întâmplă pe Capra este futere de țară. Între timp, șantierul a mers mai departe, pe ce