Odată cu anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru în 1812 de către imperiul Rus, jumătatea estică a vechii Moldove trece prin schimbări dramatice: pogromurile îndreptate împotriva evreilor din 1903 şi 1905 precum şi revoluţiile ruseşti din 1905 şi 1917. Aceste evenimente vor afecta dramatic populaţia regiunii, cu repercusiuni până în zilelele noastre.

În mai 1903, prinţul Serge Dmitryevich Urussov este numit guvernator al Basarabiei. După cum el însuşi spunea, nu ştia mai nimic despre îndepărtata provincie: ‘’La acel moment, ştiam la fel de multe despre Basarabia, cât ştiam despreNoua Zeelandă sau chiar mai puţin.Chişinăul era doar un nume pentru mine, oarecum familiar din cauza raporturilor din ziare cu privire la revoltele anti-evreieşti din 1903.’’[1] Noul guvernator se confrunta cu problem grave. La Chişinău tocmai avusese loc între 6 şi 7 aprilie un pogrom anti-evreiesc. Prinţului Urussov nu crede zvonurile apărute în presa străină cu privire la faptul că autorităţile ţariste au permis şi chiar încurajat pogromul: ‘’ Toate aceste evenimente mi-au trecut repede prin minte, abia lăsând o urmă. Nu mă interesau deloc evreii. Nu ştiam nimic despre condiţia lor sau legile specifice aplicabile lor, şi am considerat zvonurile despre participarea guvernului la organizarea pogromurilor o proastă sau rău voită intervenţie.[2]’’

În memoriile sale, prinţul Urussov detectează principala problemă din cauza căreia s-au răsculat basarabenii împotriva evreilor şi anume faptul că numărul evreilor era în continuă creştere. In 1903, populaţia evreiească din Basarabia era de aproximativ 11%. Apoi faptul că evreii se ocupau în principal de activităţi comerciale, basarabenii în majoritate ţărani având impresia că sunt înşelaţi. Mandatul lui Urussov ca guvernator al Basarabiei este scurt. El este chemat de urgenţă la Sankt-Petersburg, în ianuarie 1904 la izbucni