Zgomotul în jurul modificării Codului Penal în sensul instituirii unei superimunităţi pentru parlamentari prin scoaterea lor din categoria funcţionarilor publici a aruncat în plan secund o altă schimbare făcută de deputaţi pe şest şi a cărei miză este mult mai mare.

Mai exact, printr-o a doua lege de modificare a Codului penal, trecută cu 266 de voturi pentru şi 32 împotrivă, deputaţii au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleşii locali - primari, consilieri sau şefi de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor.

Mai concret, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligaţi să dea nicio explicaţie, pentru că au fost excluşi din categoriile care intră sub incidenţa conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative.

Liderii USL din teritoriu au făcut, anul acesta, nenumărate presiuni pentru scoaterea primarilor şi şeflor de CJ-uri din sfera conflictelor de interese, mai ales după o serii de decizii ANI luate în cazul unor lideri USL cum ar fi şefii CJ Nicuşor Constantinescu, Aristotel Căncescu, sau primarul Sibiului Klaus Iohannis.

"Miza este să se dea liber la furat din banii publici", a comentat situaţia şeful ANI Horia Georgescu, invitat la Gândul LIVE. Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, susţine însă că şi în condiţiile noilor prevederi nu sunt excepţii de la răspunderea penală.

ANI a constatat posibila săvârşire a conflictelor de interese în materie penală în cazul a 5 preşedinţi de Consilii Judeţene, 22 de consilieri judeţeni, 24 de consilieri locali, 22 de primari şi 5 viceprimari. Tags: codul penal imunitatea functionari publici modificare cod penal

Zgomotul în jurul mo