Obiectivele simbolice ale României trebuie corelate cu date simbolice, astfel că anul 2018, când se împlineşte centenarul Marii Uniri de la 1918, ar fi potrivit pentru aderarea României la moneda euro, a declarat ieri premierul Victor Ponta la conferinţa cu tema „România investiţiilor, România dezvoltării“ organizată la sediul Băncii Naţionale.
„Cred în mod sigur că trebuie să facă parte din marele proiect care aniversează o sută de ani de România. 2018 este o dată rezonabilă şi acceptabilă şi cred că, la 1 iulie 2019, când România va deţine preşedinţia UE, da, trebuie toţi cei care vin la Bucureşti să vină cu euro la ei, nu cu lei“, a afirmat Ponta.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat miercuri, într-o prezentare susţinută la Academia Română, că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor, la finalul acestui interval regăsindu-se şi o perioadă de acalmie politică, fără alegeri timp de trei ani (2021-2023), recomandată pentru aderarea la euro. Indirect, Isărescu a sugerat că data de adoptare a monedei unice ar fi 2023.
Oficialul BNR a precizat ieri la conferinţa la care a participat şi premierul Ponta că nu a pronunţat 10 ani pentru trecerea la euro, această cifră fiind doar trecută în prezentarea de pe site-ul băncii centrale, iar discursul susţinut la Academia Română s-a dorit doar o deschidere pentru „un câmp de discuţie serios“.
În luna aprilie, guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergenţă care nu mai include o ţintă pentru adoptarea monedei euro iniţial fixate pentru 2015, premierul Victor Ponta afirmând atunci că 1 ianuarie 2019 reprezintă „un obiectiv destul de realist“ pentru adoptarea monedei euro de către România.
El a amintit atunci că un astfel de obiectiv este stabilit împreună cu Banca Naţională şi mediul de afaceri.
O lună mai târziu,
