Un studiu realizat în cinci parcuri naturale din Munţii Carpaţi arată că 42 de milioane de euro s-ar putea strânge în plus la bugetul statului dacă turismul din Munţii Carpaţi ar fi promovat şi stimulat de autorităţi.
Zonele nu duc lipsă de turişti în niciun anotimp, însă numărul lor ar putea creşte dacă ariile protejate ar avea parte de o infrastructură şi de servicii mai bune, arată un studiu recent.
Un studiu realizat în Croaţia confirma că există o sumă suplimentară de până la 24 - 32% din preţ pe care vizitatorii sunt dispuşi să o plătească pentru hoteluri amplasate în zone de pădure şi că peisajul este un factor decisiv în alegerea hotelului.
Ariile protejate au un potenţial uriaş de dezvoltare pe zona turistică. Însă pentru a genera venituri constante e nevoie de investiţii pentru îmbunătăţirea infrastructurii, protejarea biodiversităţii, amenajării refugiilor şi a cabanelor, întreţinerea traseelor montane etc.
Dacă este administrat într-o manieră sustenabilă, turismul din cele cinci parcuri pilot poate genera încă 2,626 miliarde de euro în următorii 25 de ani.
Cheltuielile de vizitare pe tarife de intrare, deplasare, cazare şi suveniruri pot avea un impact economic important la scară locală şi naţională. În 2010, de exemplu, Parcul Natural Apuseni a generat venituri directe de 34.000 de euro, în principal, din plata tarifelor de vizitare.
Cascada Răchitele din Parcul Natural Apuseni
În acest moment, ariile protejate din Munţii Carpaţi nu sunt valorificate la potenţialul lor maxim. Un studiu realizat în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi” arată că parcurile naţionale şi naturale din Munţii Carpaţi pot aduce în timp mulţi bani în plus la bugetul ţării. Beneficiul cumulativ al acestora este de 9 miliarde de euro pentru următorii
