Disputa politica a ajuns la noi un fel de incaierare generala in care singura regula e ca nu exista nicio regula, unde fiecare se bate cu fiecare, ca-n filme, iar spectatorul, cetateanul, contribuabilul nu mai distinge care sunt cei buni si care sunt cei rai, daca or mai exista buni in tot acest talmes-balmes.
Acuzatii dintre cele mai aiuritoare si lovituri piezise curg din toate partile, fara ca miza acestei ”ciomageli” sa aiba vreo legatura cu viata de zi cu zi a oamenilor sau, fereasca Dumnezeu, cu promisiunile electorale.
Am ”filmat” cu incetinitorul o astfel de ”ciomageala”, poate va ajuta la ceva, stimati cititori.
In urma celei de-a doua suspendari de catre Parlament si ori de cate ori este acuzat sau ”strans cu usa”, Traian Basescu se apara si contraataca cu sintagma: ”lovitura de stat”. Definitia academica a ”loviturii de stat” n-are nicio relevanta in cazul de fata. Important, aici, e sa vedem ce intelege presedintele Romaniei prin aceasta sintagma. Ieri, la televiziunea B1TV, domnul presedinte a spus: ”Atunci cand sunt lovite institutiile statului nu te poti referi in alti termeni. Ca o faci zi de zi prin declaratii politice, ca o faci prin actiune politica ce duce la diminuarea activitatii acestor institutii sau ca o faci pentru indepartarea sefului statului, e lovitura de stat”. Nu impartasesc aceasta definitie sau interpretare data notiunii de lovitura de stat, dar, haideti, s-o presupunem corecta, ceea ce ne va duce la concluzia ca el insusi, presedintele Romaniei, da lovituri de stat.
Cateva minute mai tarziu, in aceeasi emisiune, prin actiunea politica si prin declaratia sa, Basescu da o ”lovitura de stat”. Ba, chiar doua-trei lovituri de stat. Prima ”lovitura de stat” o da Curtii Constitutionale, atunci cand declara ca va impiedica, boicota si obstructiona implinirea procedurii de numire a lui Lucian Bolcas ca judecator la C
