Serialul Suleyman Magnificul – sub domnia Iubirii a cunoscut o popularitate foarte mare în România şi nu numai aici. Din acest motiv revista Historia a dedicat cel mai recent număr al său (care va apărea pe piaţă vineri 13 decembrie) acestui personaj istoric. Dincolo de realităţile istorice – care stau, de fapt, la baza tuturor poveştilor şi scenariilor despre Suleyman şi Roxelana – există întrebarea de ce anume am ales să tratăm, cu seriozitate şi numeroase detalii (relaţiile cu Ţările Române, misterele haremului, adevărurile omise din film) , personalitatea sultanului rămas în istorie drept „Magnific”.

Oricât de inedită şi interesantă ar fi istoria perşilor, a sumerienilor, a aztecilor şi oricât de multe poveşti de alcov s-ar fi petrecut în lumea vikingilor, a hunilor sau la curtea basileilor de la Constantinopol, toate acestea pot fi dezvoltate, de regulă, în articole de mici dimensiuni într-o revistă care aduce mai cu seamă în prim-plan frânturi din istoria naţională. Aceasta ar fi fost, poate, şi soarta lui Suleyman, în absenţa unui serial care a făcut personajul cunoscut în România.

Aşadar, înainte de a acuza serialul că romanţează sau falsifică pe alocuri istoria, ar trebui să-l privim, poate, cu alţi ochi, recunoscători fiindu-i pentru şansa de a prezenta, într-un Dosar „Historia” şi într-o emisiune la Adevărul Live, o bucată de istorie extraordinar de captivantă din secolul al XVI-lea.

Marilor întrebări precum: care au fost relaţiile lui Suleyman cu Ţările Române, ce se întâmpla în harem, ce nu este adevărat în serial, de ce a reacţionat atât de dur autorităţile de la Istanbul, dar şi ce ar putea urma în următoarele episoade, vom încerca să le oferim un răspuns alături de antropologul Alexandru Bălăşescu, istoricul Radu Dipratu, doctorand al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti, Liviu Iolu, jurnalist Adevarul Ciprian Plăiașu