Washingtonul a lansat o serie de avertismente de o duritate fără precedent împotriva Kievului, după reprimarea protestelor paşnice. Sursa: REUTERS
Un val de critici s-a abătut asupra Ucrainei după intervenţia în forţă a poliţiei împotriva manifestanţilor pro-europeni strânşi de peste trei săptămâni în centrul Kievului. Cele mai dure avertismente au venit din partea Statelor Unite, criticate de unele voci că au lăsat situaţia din fosta republică sovietică doar pe umerii UE. "Avem în vedere unele opţiuni iar sancţiunile fac parte din aceste măsuri" a avertizat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.
O decizie nu a fost încă luată, a adăugat oficialul de la Washington. Avertismentul a venit la doar câteva ore după ce secretarul de Stat, John Kerry, îşi exprimase "dezgustul" faţă de intervenţia, miercuri dimineaţă, a forţelor de ordine împotriva demonstranţilor, un limbaj dur şi foarte rar folosit în diplomaţie. Ieri, şeful Pentagonului, Chuck Hagel, a menţinut linia fermă din discursul Washingtonului, atrăgând atenţia administraţiei de la Kiev să nu mobilizeze armata împotriva oamenilor din stradă.
Poziţie oscilantă
Stupoarea occidentalilor se explică şi prin faptul că poliţia ucraineană a intervenit brutal chiar în momentul în care la Kiev se aflau Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene, şi Victoria Nuland, subsecretar de Stat pentru Afaceri Euro-asiatice. Ieşită de la o întâlnire cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, Ashton a declarat că acesta i-a transmis că este în continuare interesat să semneze Acordul de Asociere cu UE.
Ceea ce îl împiedică fusese explicat anterior de premierul ucrainean: Kievul vrea 20 de miliarde de euro de la UE în schimbul semnării acestui acord pentru a contracara efectele economice ale unei astfel de decizii. În replică, UE a dat asigurări că, dacă Ucraina alege drumul europea
