Jumătate dintre deputaţii de Cluj au votat controversatele modificări ale Codului Penal,
dar resping acuzaţiile că s-ar apăra de justiţie.
În esenţă două au fost modificările contestate vehement de preşedintele României, Traian Băsescu, şi de unele instituţii internaţionale. Admiterea conflictului de interese în actele administrative şi scoaterea parlamentarilor şi a preşedintelui din rândul funcţionarilor publici şi, ca urmare de sub incidenţa acuzaţiilor asociate corupţiei care pot fi aduse acestei categorii profesionale.
Prin eliminarea actelor administrative din rândul activităţilor care pot fi afectate de conflict de interese, vor fi scoşi de sub spectrul unei asemenea acuzaţii toţi aleşii, începând de la consilierii locali până la preşedintele ţării. Pe de altă parte, eliminând parlamentarii din rândul funcţionarilor publici, aceştia nu se vor mai supune regimului incompatibilităţilor şi nici nu vor mai putea fi acuzaţi de fapte asociate corupţiei specifice funcţionarilor publici. Cu toate acestea, parlamentarii de Cluj care au votat în favoarea acestor modificări aduse Codului Penal susţin că nu şi-au votat nici un privilegiu.
Social-democrata Aurelia Cristea îşi face, totuşi, un reproş. „Nefiind jurist, înainte de a vota am întrebat colegii de specialitate, care mi-au spus că totul e în regulă. Îmi reproşez, totuşi, că nu m-am abţinut la vot, pentru că n-a existat o dezbatere serioasă pe cele două proiecte. Totuşi, este exclus să vorbim de superimunitate. În activitatea de parlamentar nu am cum face fărădelegi, pentru că eu fac legi, iar legiferarea nu este un act administrativ care să-mi aducă beneficii materiale directe", a explicat Cristea.
„Nu ţin minte să fi votat vreo superimunitate", a contrat acuzaţia lui Băsescu liberalul Radu Zlati. „Recunosc, modificarea la conflictul de interese nu mă mulţumeşte foarte tare, de
