Este o ripostă a partidului UMP pentru a contra Frontul Naţional, partidul extremei drepte, estimează analiştii.
Cum remarcă şi ziarul Le Monde, "UMP, principalul partid de opoziţie din Franţa, caută să se poziţioneze cu greu undeva între linia fermă adoptată déja de ministrul socialist de interne Manuel Valls şi propunerile extremei drepte".
Ecuaţia e dificilă şi Jean-François Copé, preşedintele conservatorilor francezi, nu poate decât jongla cu concepte mai vechi sau, cu riscul de a face însă jocul Frontului naţional, propune idei tot mai dure.
Ţintele de predilecţie ale dreptei tradiţionale rămân mai departe candidaţii la reîntregirea familiei, ajutorul medical de stat acordat clandestinilor şi imposibilitatea de a regulariza vreodată situaţia celor fără acte în regulă.
UMP vrea de asemenea să reducă termenul de examinare a cererilor de azil. În fine, conservatorii francezi sunt nemulţumiţi de sistemul Schengen care duce lipsă de "pilotaj politic". "Schengen nu merge decât dacă toate ţările îşi fac temele la controlul frontierelor: dacă ţările frontaliere nu-şi respectă obligaţiile trebuie să iasă din Schnegen. Dacă ei nu ies, vom ieşi noi" a ameninţat preşedintele partidului UMP în faţa unei audienţe vizibil satisfăcută de această poziţie tranşantă.
Totodată însă, Jean-François Copé mizează mai departe pe "imigraţia aleasă". Mai exact, el prevede ca după modelul Canadei, Franţa să instaureze un plafon anual de imigraţie legală, o politică de selecţie a studenţilor străini care vin în Hexagon.
După zece ani de politică migratorie dusă de Nicolas Sarkozy între 2002 când era la interne şi 2012 când părăsea preşedinţia ţării, partidul fostului şef de stat a lăsat deoparte unele dintre cele mai delicate chestiuni cu care jongla Sarkozy şi anume identitatea şi naţionalitatea.
Este o ripostă a partidului U
