O firmă de sondare a opiniei publice din Cluj a luat pulsul românilor şi i-a întrebat ce cred despre gradul de siguranţă al României în contextul referirilor din spaţiul public la riscurile la care e expusă România.

În contextul în care opinia publică face referiri tot mai dese legate de potențiale riscuri la care este expusă România, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) Cluj a studiat modul în care populația percepe factorii de risc asupra statului și a societății românești în general, dar și riscurile la nivel individual.

"Studiul a fost generat de premisa că riscul este un concept complex care diferă ca percepție de la un individ la altul, iar procesul de percepție a riscurilor este unul prin care individul își gestionează și interpretează impresiile senzoriale, în așa fel încât mediul în care trăiește să aibă sens. La modul general, percepția este un factor esențial de luat în considerare în comunicarea riscurilor,întrucât aceasta este puternic influențată de factori sociali", explică IRES.

Aproape jumătate dintre participanții la studiul IRES apreciază că siguranța națională a României este destul de bună, în timp ce 9% cred că este foarte bună. În jur de o treime (29%) dintre respondenți o califică drept destul de slabă, 13% cred că este foarte slabă.

Cutremurul este riscul pe care cei mai mulți respondenți (78%) îl indică drept unul de actualitate. Inflația și tulburările sociale sunt percepute în mare măsură (77%, respectiv 75%) drept riscuri pentru România. Alte riscuri pentru România percepute de către cei chestionați sunt: răpirile de persoane (52%), pandemiile (43%), falimentul de țară (41%), terorismul (35%), dictatura (34%) și agresiunea militară din partea unei mari puteri (30%). Agresiunea militară din partea unui vecin sau un război în zonă sunt riscurile indicate în cea mai mică măsură de respondenți ca fiin