În acest număr vă prezentăm câteva întâmplări recente din complexul, complicatul caz al fetiţelor abuzate în Italia. Îşi fac intrarea în scenă psihologii, cei chemaţi, în genere, să rezolve aceste cazuri de abuz şi neglijare. Am rămas cu gura căscată când am sesizat că nici măcar psihologii nu sunt interesaţi de soarta celor două fetiţe. De fapt, greşim, Pal Marghit, psihologul din DGASPC pe zona Sighet, şi-a făcut datoria. Din punct de vedere profesional! Şi merită tot binele din lume. Dacă am ajuns să ne mirăm, să ne extaziem când vedem că un om îşi respectă profesia, că nu cedează la şantajul mârşav, suntem pe marginea unei prăpăstii în care vom cădea toţi. Mai devreme sau mai târziu!
A fost o zi de joi. Noi facem minunatul nostru săptămânal în ziua de joi până spre vineri dimineaţa. La ora sumarului, am pus textele pe pagini şi am stabilit că vom face un text legat de povestea taberelor din Italia. Mai exact, urmau să intre în scenă psihologii.
Pentru cursivitate, facem un mic istoric. Copiii de la DGASPC au plecat în vară în tabără, în Italia. Două luni. După cum am mai relatat, două fetiţe au fost anunţate în Baia Mare ca fiind subiecţii unor forme de abuz sexual. S-a vorbit de o suspiciune de astfel de abuz. La vremea respectivă era de serviciu directorul adjunct Lavinia Orzac. Şeful cel mare era în concediu. Orzac cere aducerea copiilor în ţară. Nu vine decât fetiţa de nouă ani. Cea de şase ani este menţinută în familia din Italia pe toată perioada vacanţei. Boitor a fost cel care s-a opus aducerii în România a fetiţei prichindel. Aici a urmat o bulibăşeală generată de directorul general, de directorul economic şi şefele care au fost cu copiii în Italia. La vremea respectivă, noi am prezentat cele întâmplate fără a ne gândi că favorizăm pe cineva la şefia instituţiei. Nici nu ştiam atunci că se duc bătălii pentru fotoliul lu
