Criza financiară generează, pe termen lung, efecte mult mai severe în Zona Euro decât în S.U.A. şi Marea Britanie. Totodata, deflaţia ar putea avea un impact negativ asupra creşterii economice prin scumpirea costului real al datoriilor, arata ediţia de iarnă a studiului EY -Eurozone Forecast.

În pofida noilor semnale de creştere în Zona Euro, sechelele severe rămase în urma recesiunii vor fi resimţite pentru mulţi ani de acum înainte. 2014 va fi primul an în care se va înregistra creştere economică pozitivă după 2011, ca urmare a redresării exporturilor şi a relaxării măsurilor de austeritate. Cu toate acestea, se estimează că se va menţine un ritm scăzut de creştere economică, cel puţin în viitorul apropiat – se arată în ediţia de iarnă a studiului EY -Eurozone Forecast (EEF).

Studiul prognozează o contracţie de 0,5% a PIB-ului în acest an, urmată de o creştere de 0,9% în 2014. Redresarea economică a Zonei Euro va continua să fie lentă în perioada 2015-2017, estimându-se o rată medie de creştere anuală de 1,6%. Deşi prognozele pentru regiune sunt slabe, aderarea la Zona Euro rămâne, pe mai departe, o ţintă atractivă pentru economiile din estul Europei. Letonia va deveni cel de-al 18-lea membru al Zonei Euro, începând cu 1 ianuarie 2014, şi este de aşteptat ca Lituania să-i urmeze în 2015.

Marie Diron, consilier economic pentru EY Eurozone Forecast, spune: “Pe măsură ce ne apropiem de 2014, condiţiile economice din Zona Euro ar trebui să se îmbunătăţească. Vom asista la creşterea cererii interne ca urmare a stabilizării ratei şomajului şi a continuării scăderii inflaţiei care vor încuraja consumul. Chiar şi în acest context, redresarea economică trebuie să aibă la bază un program mai extins de reforme menite să stimuleze competitivitatea”.

Sechele pe termen lung

Comparând datele înregistrate în perioada 1998-2007 cu cele din perio