In vizita la Sofia in 1992, Boris Ieltin a vorbit de o „datorie istorica”, din secolul 9, a Rusiei fata de Bulgaria – alfabetul slavonic al fratilor Chiril si Metodie – iar peste 20 de ani, in 2012, si tot la Sofia, Patriarhul Kiril al Moscovei si intregii Rusii intarea spusele fostului presedinte rus si adauga ca Biserica Bulgara, cea mai veche dintre toate bisericile slavone, a trimis pe la 990 preoti si carti Rusiei kieviene, „primele texte sfinte ale noului crestinat popor rus”.

Din partea cealalta, prima si cea mai mare „datorie istorica” a bulgarilor catre Rusia este eliberarea lor in razboiul ruso-romano-turc de la 1877-1878. Data incheierii lui, 3 martie, a redevenit Ziua Nationala a tarii; 400 de monumente in Bulgaria sunt legate de acel eveniment, li s-au adaugat altele in ultimii 10 ani, ridicate din bani publici sau cu donatii din Rusia; doua orase bulgaresti si sute de strazi si institutii poarta numele unor soldati, diplomati si medici rusi din acel razboi; la Academia Statului Major General al Fortelor Armate ale Rusiei si la scoala militara “Suvorov”, din Moscova, se spune, astazi, ca armata imperiala rusa este mai des si mai bine comemorata in Bulgaria, decat in Rusia. In 2003 si 2008 Putin a venit oficial la Sofia, la 125 si, respectiv, 130 de ani de la razboiul de eliberare amintit, in mandatul sau prezidential dublu, 2002-2012, fostul presedinte bulgar Gheorghi Parvanov a calatorit la Moscova de 10 ori, de obicei cu ocazia vreunei aniversari istorice. Este limpede, deci, ca, dincolo de regimurile perindate in cele doua tari de peste 100 de ani – monarhie, fascism, comunism si capitalism – originea slava comuna si cele doua „datorii istorice” guverneaza discretionar relatiile bulgaro-ruse. Totusi, asa cum constatau, in martie 2013, profesori de economice mondiala de la Keele University, din Anglia si consultanti la firma de analize global