Producătorii români de castraveţi, care fac la nivel de economie afa­ceri anuale de 40 de milioane de euro dintr-o recoltă de castraveţi de 102.000 de tone, nu reuşesc să facă paşi hotărâţi pe pieţele inter­na­ţio­nale de legume. România este pe locul patru în Uniunea Europeană la producţia de castraveţi, în spatele Spaniei, Olandei şi Franţei, dar la exporturile din primele opt luni piaţa locală este abia pe locul nouă.

„La Matca produsele care merg cel mai bine la export sunt castraveţii. Cea mai mare parte a mărfii ajunge în Germania, unde este cerută de fabricile de procesare“, a explicat Mircea Croitoru, directorul executiv al Societăţii Agricole „Legume Fructe Matca“, un grup de producători al fermierilor din localitatea Matca din Galaţi.

În primele trei trimestre ale anu­lui, exporturile de castraveţi ro­mâneşti s-au ridicat la 7 milioane de euro, fiind aproape duble decât cele din tot anul 2012, potrivit datelor Eurostat.

Incapacitatea locală este vizi­bi­lă clar având în vedere că Olan­da, o ţară cu o producţie de castra­veţi de patru ori mai mare decât cea locală, exportă de 42 de ori mai mult, iar Spania, o ţară cu o recoltă de şapte ori mai mare, trimite la export de 37 de ori mai mult, po­tri­vit calculelor ZF, făcute pe baza datelor Eurostat.

Una dintre explicaţiile pentru lipsa de apetit pentru export este şi nivelul preţului. Datele Eurostat ara­tă că preţul mediu de export al castraveţilor în august a fost de 2 lei/kilo­gram. În acelaşi timp, statistica Ministerului Agriculturii arată că în pieţele din Bucureşti preţul mediu al castraveţilor a variat între 1,5 şi 2,5 lei în prima jumătate a lunii august.

Piaţa producătorilor de legume este una dintre cele mai frag­men­tate pieţe din economie, această „industrie“ fiind împărţită de câteva zeci de mii de mici fermieri. Până acum, acest sector s-a făcut cunoscut şi ca