CNADNR a plătit, de-a lungul anilor, aproximativ 60 de milioane de euro pentru studii de fezabilitate(SF) şi studii de prefezabilitate pentru aproximativ 1.400 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres a căror construcţie nu a demarat niciodată, reiese din calculele gândul pe baza datelor CNADNR şi ale companiilor de profil. Cea mai mare parte a acestor sume a fost încasată de marile firme din domeniu, care au executat SF-uri pe bandă rulantă, pe baza contractelor obţinute prin licitaţie de la CNADNR. Între acestea se numără Search Corporation, Iptana, Consitrans, Louis Berger, Consilier Construct. În schimb, pe teren, România are în prezent o reţea construită de doar 548 de kilometri de autostrăzi, ceea ce reprezintă 31,5% din numărul total de kilometri de autostrăzi asumat prin lege, şi care prevede că România urma să aibă, până în 2015, fix 1.736 de kilometri de autostrăzi. "Autostrada urbană Cluj-Napoca", autostrada Ditrău-Târgu Neamţ, autostrada Dumbrava-Sculeni sau "Drumul expres legătura rapidă la Drumul Nordului" reprezintă doar câteva exemple de autostrăzi rămase doar simple desene pe hârtie, dar care au costat statul român milioane de euro. În plus, studiile de fezabilitate sunt acum "expirate", având în vedere că durata de valabilitate a unui "SF" este de doi ani, iar majoritatea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzi "fantomă" au fost realizate în perioada 2003-2010, după cum reiese din datele publicate pe site-urile companiilor din domeniu. Ce spun cei care au comandat SF-uride zeci de milioane Părerile foştilor miniştri ai Transporturilor contactaţi de gândul sunt împărţite. În timp ce Radu Berceanu spune că au fost cheltuiţi inutil "zeci de milioane euro", Ludovic Orban spune că "SF-urile sunt binevenite", admiţând însă că ar fi nevoie de actualizarea lor înainte de a putea fi folosite de constructori. "Multe s-au făcut cu logică, multe fără lo