Lev Troţki a preaslăvit revoluţia permanentă. Principala competenţă a coaliţiei majoritare din România este puciul permanent. Mai precis, ea duce un război insidios şi pervers împotriva democraţiei acestei ţări. Pe 10 decembrie, Parlamentul controlat de stânga politică a votat modificări esenţiale la Codul Penal. Parlamentarii şi alţi oficiali ar trebui să se bucure astfel de ceea ce poate fi numit super-imunitate, adică impunitate. Cu alte cuvinte, vor fi în situaţia de-a face potlogării oricât de mari fără vreo consecinţă penală.

Ambasadele Uniunii Europene (la care România a aderat în 2007) sunt consternate. Organizaţiile societăţii civile au lansat acuzaţii tranşante. Un jurnalist a numit acea zi “marţea neagră". Forţele democratice se află în stare de şoc. A fost o zi a ruşinii pentru parlamentul român. Această ţară se află pe punctul de a deveni statul-paria al Uniunii Europene.

În iulie 2012, coaliţia socialist-liberală a încercat o lovitură asupra preşedintelui pro-occidental, pro-NATO, ferm pro-american, Traian Băsescu. Portavocea lui Putin, postul de radio “Vocea Rusiei", a salutat la acea dată puciul pseudo-constituţional.

Presiunile occidentale, incluzând reacţii ferme din partea oficialilor germani şi americani, au determinat în cele din urmă o repliere a puciştilor. A urmat un referendum iar împresuratul Băsescu s-a întors în cele din urmă la palatul prezidenţial de la Cotroceni. Adevărata miză nu a fost doar soarta personală a preşedintelui, ci mai degrabă întreruperea şi anularea abruptă a reformelor sale. Printre acestea s-au numărat noul Cod Penal, extrem de tăios la adresa corupţiei, dar şi crearea unor agenţii anti-corupţie dinamice.

Partidul socialist (care se auto-intitulează social-democrat), al cărui preşedinte onorific este fostul aparatcic comunist Ion Iliescu (succesorul lui Nicolae Ceauşescu şi p