Imagini prin satelit arată că zeci de baterii antirachetă cu rază scurtă de acţiune de tip Iskander-M, numite şi SS-26, au fost instalate "în ultimele 12 luni" în Kaliningrad, între Polonia şi Lituania, şi de-a lungul frontierei ruse cu ţările baltice, a anunţat presa germană. Decizia Moscovei este un răspuns la proiectul de scut antirachetă european.
Sistemul antirachetă poate fi dotat cu focoase convenţionale sau nucleare, iar raza maximă de acţiune este de aproximativ 500 de kilometri. Fiindcă Berlinul se află la aproximativ 527 de kilometri de Kaliningrad, un atac asupra oraşului devine posibil.
În repetate rânduri, Moscova a ameninţat cu o reacţie faţă de proiectul antirachetă NATO, care are la bază tehnologie americană. Cu toate că Alianţa Nord-Atlantică prezintă scutul ca având menirea să protejeze ţările europene membre de o eventuală ameninţare balistică iraniană, acest subiect a devenit de mai mulţi ani principalul dezacord dintre NATO şi Rusia, scrie Mediafax.
Imagini prin satelit arată că zeci de baterii antirachetă cu rază scurtă de acţiune de tip Iskander-M, numite şi SS-26, au fost instalate "în ultimele 12 luni" în Kaliningrad, între Polonia şi Lituania, şi de-a lungul frontierei ruse cu ţările baltice, a anunţat presa germană. Decizia Moscovei este un răspuns la proiectul de scut antirachetă european.
Sistemul antirachetă poate fi dotat cu focoase convenţionale sau nucleare, iar raza maximă de acţiune este de aproximativ 500 de kilometri. Fiindcă Berlinul se află la aproximativ 527 de kilometri de Kaliningrad, un atac asupra oraşului devine posibil.
În repetate rânduri, Moscova a ameninţat cu o reacţie faţă de proiectul antirachetă NATO, care are la bază tehnologie americană. Cu toate că Alianţa Nord-Atlantică prezintă scutul ca având menirea să protejeze ţările europene membre de o eventuală ameninţare balistică irania
