Fizicianul britanic Tom Kibble a fost cercetătorul cel mai nedreptăţit al Nobelului din 2013. Alături de doi colegi americani, a publicat în acelaşi an cu Higgs (1964) descoperirea teoretică a „particulei lui Dumnezeu“ şi a mecanismului care atribuie masă particulelor elementare, dar a rămas fără cea mai mare distincţie în fizică.
Un domn în vârstă îmbrăcat într-un sacou de tweed stă în biroul directorului Ateneului Român, puţin fâstâcit de atenţia presei. E Tom Kibble, unul dintre oamenii care au devenit victimele modului rigid în care funcţionează mecanismul pentru decernarea Premiului Nobel.
În 1964, trei echipe separate lucrau deja la descoperirea teoretică a particulei subatomice (bosonul Higgs) şi a mecanismului cuantic care ar fi explicat de ce au masă particulele elementare în cadrul modelului standard al fizicii subatomice.
Ar fi confirmat zeci de ani de muncă. Peter Higgs (1964) a dat numele bosonului, dar François Englert şi Robert Brout l-au descoperit primii (1964). Kibble, Gerald Guralnik şi C.R. Hagen au finalizat descoperirea (1964) şi au completat decisiv (1967) teoria care explică de ce au masă particulele elementare.
Toate cele trei echipe au lucrat independent şi au folosit modalităţi de abordare diferite şi excepţionale pentru rezultatele lor. În 2013, după munca a sute de cercetători la CERN, în Geneva, teoria celor şase fizicieni a fost confirmată experimental.
Peter Higgs şi François Englert au primit Nobelul. Brout a murit. Iar trei nedreptăţiţi au rămas doar nişte fizicieni excepţionali. „Weekend Adevărul“ a vorbit pentru câteva minute cu profesorul Kibble după Conferinţa de Crăciun care a avut loc la Bucureşti, pe 3 decembrie.
„Weekend Adevărul“: Aţi studiat la Universitatea din Edinburgh...
Tom Kibble: Da, am studiat matematică şi fizică.
De ce aţi ales tocmai aceste domenii? Cum aţi descoper
