Aşa cum o imagine face cât o mie de cuvinte, un cadou poate transmite ceea ce persoana care îl oferă nu este în stare să spună. Ce se întâmplă, însă, dacă destinatarului nu-i place darul primit? Mai contează intenţia din spatele lui?

„Unele persoane chiar nu ştiu să facă daruri“ este concluzia la care a ajuns Adelina, 36 de ani, din Bucureşti.

„Soţul meu îmi ia întotdeauna numai lucruri de care cu greu mă pot bucura: ori îmi face cadouri care îi plac lui extraordinar de mult, dar care pe mine nu mă reprezintă, nu mă bucură, fie îmi aduce lucruri care îmi produc chiar repulsie, ori îmi «face» surprize cu diverse chestii care i-au sărit lui în ochi prin magazinele de suvenire“, spune aceasta.

Adelina recunoaşte că, nici când o curta, Matei (37 ani) nu reuşea să-i facă daruri prea inspirate, dar pe atunci era convinsă că, în timp, avea să se dea pe brazdă. După şase ani de căsătorie, aceasta şi-a pierdut răbdarea şi mărturiseşte că ar prefera să nu mai primească nimic decât să vadă, că după atâta timp, soţul ei n-o cunoaşte deloc.

Să vă povestesc ceva amuzant: îmi dă odată un SMS foarte încântat de sine în care îmi spune: «Atenţie, iubi, aduc cadou!». Îmi era şi groază, eram păţită de atâtea ori. Apare cu un pacheţel frumos ambalat în care era... ceai cu ghimbir! Am zâmbit uşor, i-am mulţumit, dar am ştiut că n-o să-mi placă, mai gustasem cu un an înainte o bere cu ghimbir şi nu-mi plăcuse. Îi şi povestisem că nu-mi place

spune Adelina.

„Am făcut deci ceai pentru amândoi, m-am străduit să beau o ceaşcă, dar nu mi-a plăcut. Am avut grijă să-i spun delicat, pentru ca altă dată să nu-mi mai ia ceva asemănător. S-a întristat puţin, dar a zis: «Lasă, mie îmi place mult, îl beau eu pe tot». După vreo câteva luni, chiar de Moş Nicolae, mi-a adus pe lângă un şampon şi nişte ghimbir confiat! Am gustat doar ca să fiu drăguţă, dar n-am putut îng