Investiţia în proiecte de infrastructură e mai necesară ca oricând. După ce am pierdut anii 1990 - în timp ce colegii de Vişegrad Plus i-au fructificat - iar în anii 2000 ne-am mişcat cum am putut, acum nu mai este timp de pierdut dacă vrem să nu pierdem oportunităţile economice ale deceniului.
Riscăm să fim frânaţi economic, căci accesul dificil şi drumurile de proastă calitate nu ajută deloc procesul investiţional. În acest context, planul guvernamental recent anunţat ar trebui salutat şi corelat cu planurile europene. În primul rând, trebui să cheltuim eficient banii şi să absorbim cât mai mult din fondurile europene de profil. Totodată, trebuie să executăm masterplanul de transport, pentru a aduce investiţii stabile, pentru a oferi o dezvoltare predictibilă. În acelaşi timp, e necesar un echilibru între drumuri cu interes strategic pentru economie şi cele care favorizează dezvoltarea turismului.
În ceea ce priveşte priorităţile regionale, ca ardelean, îmi doresc o Transilvanie bine conectată la drumurile vestice, dar în acelaşi timp îmi doresc un drum bun spre Moldova şi un drum de calitate (pe care transportul să mearga între Nădlac şi Constanţa) care să lege Nădlac de Constanţa. “TEN-T” este cuvântul cheie, raportat la Europa. Practic e vorba de coridoarele europene, coloana vertebrală de transport a Europei.
E important să fim bine conectaţi la această coloană, asta dacă nu vrem să ne fim doar o coastă de izbelişte. În fond, rolul TEN-T e tocmai promovarea creşterii economice şi competitivităţii, conectarea Estului cu Vestul - să facem dintr-un set de lucrări naţionale o adevărată reţea strategică europeană, pe 9 coridoare: două nord-sud, trei est-vest, patru diagonale. Aici sunt la bătaie fondurile de coeziune, pe care trebuie să le absorbim mai bine.
Potrivit Comisiei Europene, finanţarea infrastructurii de transport se va tripl