Unele agenţii de presă se grăbesc avansând ideea că în Europa a luat sfârşit criza. Dacă-i aşa, e foarte bine. Dar totul este bazat pe estimări. Aşa de pildă, după rezultatele primului semestru al anului, economia UE a înregistrat o uşoară creştere faţă de semestrul similar din anul trecut. Ceea ce a generat speranţe de mai bine. Adică, faptul că climatul de consum din Europa, care oferă o privire de ansamblu evoluţiei aşteptărilor privind starea economiei şi veniturile, precum şi dorinţa de cumpărare în rândul consumatorilor – toate acestea duc spre concluzia că europenii se aşteaptă să se încheie criza economico-financiară, iar economia să-şi menţină şi în perioada următoare trendul de dezvoltare continuă şi durabilă.

Aşadar, producţia este în creştere, şomajul a scăzut puţin, iar exporturile şi dorinţa de a investi sunt la cote din ce în ce mai înalte. Se aşteaptă, de asemenea, creşterea apetitului băncilor pentru creditare, pentru a întregi un tablou care – deşi este departe de a arăta foarte bine – a pornit pe un trend pozitiv. Şi economia României dă semne de revigorare. Experţii estimează o uşoară revenire economică a României, ce s-ar putea situa în intervalul 1,6 – 2%. În perioada 2014 -2016, creşterea economiei ţării noastre se anticipează a fi între 2,7 – 4,3%. Estimările pozitive se bazează pe faptul că există un cadru general favorabil, câtă vreme România are una dintre cele mai scăzute datorii guvernamentale din Uniunea Europeană (circa 38%), deficitul bugetar este de aproximativ 2,5 procente, iar şomajul se menţine la circa 7%. Dar România are şi zone în care situaţia nu este chiar bună. De pildă, ţara noastră trebuie să facă paşi importanţi şi fermi pe calea privatizării companiilor de stat cu probleme financiare şi trebuie să întreprindă măsuri dure de combatere a evaziunii fiscale şi reducere a ceea ce se numeşte “piaţa neagră“ sau “economia s