Din 2007, când România a devenit stat donator pentru ţările în curs de dezvoltare, aceste burse sunt acordate cu scopul de a ajuta pe termen lung piaţa muncii din Republica Moldova, prin instruirea cetăţenilor ei. Strategia are însă efecte inverse: majoritatea studenţilor moldoveni nu se mai întorc în ţara lor, generând astfel fenomenul de exod al creierelor.

Bursele de studii şi facilităţile financiare acordate studenţilor din statele în curs de dezvoltare constituie, din anul 2007, principala contribuţie a României pentru asistenţă pentru dezvoltare în ţările în curs de dezvoltare. Aceste fonduri s-au ridicat anul trecut, potrivit unui raport al Ministerului de Externe, la 22,5 milioane euro, mai mult de 50% din ele fiind destinate Republicii Moldova (12,8 milioane euro).

Cu toate că aceste burse sunt acordate cu scopul de a ajuta piaţa forţei de muncă din Republica Moldova, prin instruirea cetăţenilor ei, Ministerul Educaţiei nu a făcut niciodată un studiu care să analizeze cât de eficient este acest ajutor.

Deşi, la nivel oficial, nu există statistici sau un mecanism de monitorizare postuniversitară, un fost oficial al Ministerului Educaţiei din Republica Moldova, citat într-un studiu al Centrului Român de Politici Europene (CRPE), susţine că doar 10% din studenţii plecaţi la studiu în România se mai întorc acasă.

„Nu sunt disponibile date care să ne indice câţi dintre absolvenţii de studii superioare din România se întorc în Republica Moldova şi câţi dintre ei se stabilesc în România. Cu toate acestea, există percepţia printre cei intervievaţi că mai mulţi absolvenţi aleg să se stabilească în România decât să se întoarcă în R. Moldova. La Chişinău există percepţia că procentajul celor întorşi este chiar destul de mic“, arată studiul

CRPE.

„Nu avem nişte statistici clare, dar presupunem că doar 10% din studenţii plecaţi