Printre ciudăţenile organismului sunt şi aşa-zisle tulburări funcţionale, în care organele nu au nicio leziune, niciun defect anatomic şi cu toate astea apar senzaţii de rău pentru că funcţionarea acestor organe, de fapt sănătoase, şchioapătă. Un exemplu este aşa-numitul ulcer fără ulcer aducător de neplăceri, fără ca endoscopia  să pună în evidenţă leziuni la stomac. Iată alte tulburări de funcţionare în aparatul digestiv. Există disfagia, dificultatea de a înghiţi.  Suferindul simte că mâncarea îi rămâne agăţată în esofagul inferior. Nu există esofagită, nici stenoză, nici cancer, deci nu se descoperă leziuni, dar spasmele de funcţionare ale esofagului duc la această suferinţă. Mai există şi dispepsia funcţională. Suferindul are senzaţie de săturare precoce, aşa că n-ar mai mânca după 3-4 înghiţituri. Mai există şi vărsăturilor funcţionale. După mâncare se declanşează refluxul de vomă fără să fie nici un obstacol la trecerea din stomac în duoden. Această tulburare funcţională nu se poate lega de eventuale mâncăruri. Din categoria tulburărilor funcţionale la nivelul intestinului se poate cita sindromul de intestin iritabil. Nu există leziuni în intestin şi cu toate astea unii suferă fie de diaree, de constipaţie, fie de alternanţa diareei cu constipaţia. În sindromul intestinului iritabil e  importantă componenta emoţională. Aşa se face că tinerii, în ziua examenului, din cauza tensiunii psihice, simt nevoia să alerge la wc. Uneori  acest sindrom se însoţeşte şi cu pierderi de sânge în scaun.

Printre ciudăţenile organismului sunt şi aşa-zisle tulburări funcţionale, în care organele nu au nicio leziune, niciun defect anatomic şi cu toate astea apar senzaţii de rău pentru că funcţionarea acestor organe, de fapt sănătoase, şchioapătă. Un exemplu este aşa-numitul ulcer fără ulcer aducător de neplăceri, fără ca endoscopia  să pună în evidenţă leziuni la stoma