Sursa: CODRIN PRISECARU
A fost un ministru cu totul nepotrivit, deşi avea toate datele intelectuale să fie foarte potrivit. A dus slugărnicia faţă de dr. V.V.Ponta atît de departe, încît a fost gata să mutileze Festivalul "Enescu" ca să mai dea din bugetul Festivalului ceva bani pentru autostrăzi după tarifarul grupului Fenechiu - Şova – Dragnea, apoi, cînd a văzut că e groasă, a schimbat calimera, a periat "Festivalul" şi a făcut, graţios, pe emisarul angelic al vorbelor plagiatorului acultural către melomani; a demarat operaţiunea de desfiinţare a Operetei şi a Centrul Naţional al Dansului în numele unui management aberant, insistînd că artele de nişă trebuie să se unească, administrativ, cu artele de mai mare succes; a gestionat catastrofal partea care îi revenea din afacerea Roşia Montana, enervîndu-i pe toţi într-o vreme în care ar fi trebuit chiar el să fie un factor de calmare a lucrurilor; în fine, a acceptat fără crîcnire un buget umilitor pentru cultură, doar ca să (nu) îi producă (ne)plăceri premierului.
Bugetul culturii a fost întotdeauna umilitor, dar toţi miniştrii culturii de după 1989 au reacţionat cumva, şi-au spus nemulţumirea – unii au ameninţat cu demisia, alţii au protestat vehement, cei mai mulţi au luat atitudini publice în guvern şi în presă. Singurul care s-a abţinut pînă şi de la această minimă gesticulaţie, mai mult, declarîndu-se absolut satisfăcut cu cît a dat Guvernul," mulţumesc, să trăiţi", a fost dl Barbu. Ca să nu supere - să trăiţi, vedeţi că nu vă fac probleme? Pe cine să nu supere? Pe un individ aflat la subsolul culturii, plagiatorul V. Ponta. Dacă ochiul public va ajunge vreodată la stenogramele şedinţelor guvernului dr. V. Ponta, vom putea vedea cele mai greţoase mostre de servilism. Dar, în fine, omul a plecat – să fie sănătos. Sincer, sper să redevină cel care era cu mulţi ani în urmă.
Dl Antonescu a optat, de
