Cele două proiecte, care au scos oamenii în stradă ieri după-amiază, i-au învrăjbit pe liderii coaliției de guvernământ, premierul socialist, Victor Ponta și șeful Senatului, liberalul, Crin Antonescu. Fiecare dă vina pe celălalt pentru ideea salvării corupților, cu toate că ambii și-o doresc.

Proiectul Legii amnistiei și grațierii nu a fost abandonat în România, iar președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea a declarat că va rămâne în dezbatere publică până la 1 februarie, în vreme ce PDL, principalul partid de opoziție a amenințat că va iniția mișcări de stradă, în cazul în care această lege va fi adoptată. Amnistia șterge orice condamnare din cazier și anulează orice alte interdicții, cum ar fi, cea de a candida pentru o funcție publică. Ceea ce l-ar face, de pildă, pe fostul premier Adrian Năstase din nou o persoană eligibilă, deși a ispășit o condamnare la închisoare pentru corupție, mai are câteva procese pe rol și i s-a interzis de către instanță ocuparea unei funcții publice, inclusiv în propriul partid vreme de doi ani. Acesta este doar exemplul cel mai cunoscut, fiindcă în discuție se află alți 28 de parlamentari cu procese pe rol și peste 100 de primari și aleși locali care sunt cercetați pentru conflicte de interese. Fostul ministru liberal al Transporturilor, Relu Fenechiu, condamnat în primă instanță, tot pentru corupție la 5 ani de închisoare va fi la rândul lui exonerat de orice pedeapsă. Amnistia se aplică odată cu intrarea în vigoare a legii pentru toate faptele comise anterior, ceea ce înseamnă că toate dosarele aflate la instanțe sau la parchete se închid, iar procurorii nu vor mai putea să ancheteze cazurile la care lucrează. Nu este vorba despre dosarele în care sunt cercetați criminalii, cei violenți sau violatorii, dar toți cei acuzați de corupție vor avea ocazia să înceapă o viață nouă, de politicieni inocenți. Grațierea