Colicile abdominale reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme cu care se confruntă sugarii şi, implicit, proaspeţii părinţi pentru că bebeluşul plânge mai bine de trei ore pe zi, situaţie care poate fi extrem de deranjantă pentru psihicul mamei. Colicile sunt spasme (contracţii) ale stomacului şi intestinului sugarului, apărute în urma acumulării de gaze (dispepsie de fermentaţie) şi apar pe fondul unei imaturităţi a tubului digestiv, care necesită o perioadă de adaptare, în urma trecerii de la viaţa intrauterină (când nu a fost solicitat) la cea extrauterină. O baie călduţă, masajul blând al burticii sugarului sau ceaiul de anason sunt doar câteva dintre metodele care pot ameliora durerile celui mic.

Cuvântul “colică” provine din grecescul “kolikos” care înseamnă boală a intestinului. Colicile reprezintă dureri abdominale cu caracter spasmodic, însoţite de neliniştea şi agitaţia copilului. Colicile apar începând cu vârsta de două săptămâni şi, de obicei, dispar în jurul vârstei de 4 luni. Apar brusc, în plină stare de sănătate, la un copil ce mănâncă şi creşte bine, cu predilecţie în a doua jumătate a zilei, sau chiar seara târziu şi se manifestă printr-un plâns violent, cu ţipete, însoţit de congestia (înroşirea) feţei, frecarea picioruşelor, flectarea (îndoirea) acestora pe burtică; copilaşul se strâmbă din cauza durerii, se zvârcoleşte, strânge pumnişorii şi evacuează gaze; de asemenea are abdomenul destins (burtica umflată) din cauza gazelor acumulate, iar din cauza durerii deschide ochii brusc, îşi încruntă sprâncenele şi chiar îşi ţine respiraţia pentru câteva secunde.

Crizele durează aproximativ 10-20 de minute şi se pot repeta în cursul aceleiaşi zile. Se consideră că un rol important în apariţia lor o are şi alimentaţia mamei şi mai ales consumul de alcool, tutun, cofeina, alte toxice (medicamente administrate fără avizul medicului).