Sâmbătă, 21 decembrie, are loc solstiţiul de iarnă, momentul care marchează începutul iernii astronomice şi care reprezintă cea mai scurtă zi a anului.

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcare anuală aparentă a Soarelui pe cer, care reprezintă, de fapt, consecinţa mişcării Pământului în jurul Soarelui.

"Axa polilor Pământului își păstrează, în primă aproximaţie, direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a carui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27' sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor", scrie Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu pe site-ul său oficial.

Observatorul Astronomic precizează că la data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 16 ore și 10 minute.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Începând de pe 21 decembrie, până pe 21 iunie iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea.