Antrenorul Ioan Chifan

Cea mai bună grupare de oinişti din România, în acest moment, nu reuşeşte să-şi vândă marfa la preţul potrivit valorii. Biruinţa a câştigat tot ce se putea la nivel de juniori, dar rămâne cu regretul de a nu se fi clasat pe locul I la niciuna dintre competiţiile seniorilor, la concurenţă cu Frontiera Constanţa şi Straja Bucureşti. La ultimul turneu final de campionat naţional, în sală, Biruinţa Gherăeşti a ocupat locul secund.

Când spui Gherăeşti, spui oină. Acolo, toţi copiii din comună vor să devină practicanţi ai sportului naţional, aşa cum au fost bunicii şi părinţii lor. Acolo, sportul naţional şi-a găsit cuibul din care, an de an, ies campioni naţionali. La Gherăeşti se scrie zi de zi, în cartea de istorie a oinei, cu majuscule. O premieră în sportul naţional s-a înregistrat în 19 aprilie 2013, când s-a organizat prima ediţie a campionatului judeţean feminin. Ulterior, LPS Roman a ieşit învingătoare în competiţia naţională a liceelor cu jucători de la echipele de juniori ale Biruinţei Gherăeşti. Bătaia cea mare, la aruncare sau baston şi toate celelalte, se dă pentru intrarea în echipa de seniori. Orgoliile sunt mari, potenţial şi fond genetic există. Totuşi, echipele din Gherăeşti, Biruinţa şi Brigada, mai nou, nu reuşesc să se mai lipească de un titlu naţional la seniori.

Cunoscută sub denumirea Supercupa României, singurul trofeu care lipseşte din vitrina Biruinţei Gherăeşti, cea redenumită Cupa Regelui, a avut loc, în ziua 12 mai, după 114 ani de la desfăşurarea primului campionat naţional de oină, în 9 mai 1899. Biruinţa Gherăeşti a fost desemnată, în cele din urmă, ocupanta poziţiei a doua la prima ediţie a Cupei Regelui, deşi la festivitatea de premiere jucătorii echipei nemţene au primit medaliile de bronz, în pofida rezultatelor: Biruinţa Gherăeşti – Straja Bucureşti 16-18 (4-8), Biruinţa Gherăeşti – Frontiera Con