De la 1 ianuarie 2014, românii şi bulgarii nu mai au restricţii pe piaţa muncii din UE. Mulţi dintre ei vor veni probabil în Germania, în căutarea unui job mai bun. O decizie care implică oportunităţi şi riscuri de ambele părţi.

Pentru Dorothee Frings, profesoară de Drept Social la Universitatea Niederrhein, astfel de temeri sunt nefondate şi nefaste pentru atmosfera din societatea germană. "Cel mai important ar fi ca politicienii şi presa să renunţe să prezinte problema strict sub aspectul imigraţiei sărăciei şi al imigraţiei etniei roma. Este vorba de o migraţie a forţelor de muncă, ceea ce corespunde proiectului european al pieţelor libere."

Nici Andreas Pott, şef al Institutului pentru studiul migraţiei şi studii interculturale la Universitatea Osnabrück, nu este de acord cu îngrijorările excesive formulate recent în opinia publică germană, pentru că datele indică altceva. "Se creează multă panică, fără motiv! Ştim deja din rundele de extindere anterioare, de exemplu cu Grecia, Portugalia şi Spania, mai apoi cu Polonia, că are loc o creştere a numărului de imigranţi, dar situaţia se normalizează după câţiva ani, mulţi dintre aceştia se întorc în ţările lor."

Teamă, în loc de bucurie

Potrivit experţilor, Germania a acceptat cu greu că migraţia este un fenomen real. De aceea este acum dezbaterea pe această temă copleşită de teamă şi nu de convingerea că migraţia poate îmbunătăţi o societate, susţine Andreas Pott.

În plus, românii şi bulgarii sunt deja din 2007 membrii cu drepturi depline ai UE, acum pentru ei va exista doar posibilitatea să lucreze unde îşi doresc în Uniune. Iar libertatea de mişcare în blocul comunitar nu se desfăşoară într-o singură direcţie, mai atrage atenţia specialistul în studiul migraţiei.

Imigranţi în căutare de muncă la Dortmund

Migranţii revin de multe ori acasă sau pleacă m