Anul 2013 a adus primele declaraţii de victorie împotriva crizei care macină deja de cinci ani Europa, unele foarte hotărâte, cum sunt cele venite de la preşedintele francez François Hollande. Dincolo de optimismul exuberant al lui Hollande, de înţeles doarece el are responsabilitatea economiei care a devenit noul bolnav al Europei, aproape toate semnalele arată că Europa, dacă nu a ieşit complet din criză, a progresat şi este cu siguranţă pe calea cea bună.
Anul 2013 a adus pentru majoritatea statelor europene ieşirea din recesiune şi creştere economică, forţa care le va alimenta revenirea din criză. Pentru unele ţări, precum Franţa, costurile de finanţare au ajuns la niveluri „excepţional“ de favorabile. În Germania, indicele DAX al bursei de la Frankfurt a urcat la maximul istoric. Tot aici planurile noului guvern al cancelarului Angela Merkel promit să faciliteze creşterea economiilor mai slabe. De asemenea, moneda euro şi-a continuat marşul de apreciere în raport cu dolarul neîntrerupt de criză şi a atins maximul ultimilor doi ani faţă de moneda americană. Totodată, liderii europeni au făcut paşi mari spre crearea unei uniuni bancare, o garanţie că o nouă criză bancară nu va lovi Europa şi nu va şubrezi bugetele statelor.
Europa a ieşit din recesiune, dar nu s-a îndepărtat prea mult
Germania a redevenit motorul de creştere al zonei euro şi aceasta nu datorită exporturilor, factorul tradiţional de creştere, ci pieţei interne, ceea ce lasă loc în comerţul internaţional economiilor mai slabe de la periferie. Iar acestea par că sunt pregătite să profite.
Spania, unul dintre statele cel mai dur lovite de criză, a revenit pe creştere propulsată tocmai de exporturi, mai atractive acum pentru că sunt mai ieftine după ani de reducere a salariilor şi costurilor forţei de muncă. Totodată, scăderea PIB-ului italian s-a oprit
