Cel mai recent episod al seriei de reportaje "România, te iubesc!" difuzată de Pro TV a încercat să facă mai multe comparaţii între sistemul de educaţia românesc şi cele din câteva state europene.
Sursa: romaniateiubesc.stirileprotv.ro
Învăţământul românesc e împietrit în principiile depăşite de acum 60 de ani. Când ajung în liceu, copiii fără părinţi cu har de profesor sau bani de meditaţii au lacune atât de mari faţă de programa pe care profesorul trebuie s-o respecte, încât şansele la bacalaureat sunt minime, se menţionează în reportaj.
Dacă în România, manualele nu se realizează în funcţie de abilităţile elevilor, în Finlanda, de exemplu, acest lucru este la ordinea zilei. Există cărţi care ajung în doar câteva şcoli, iar editurile răspund nevoilor profesorilor.
Emisiunea a relatat poveştile mai multor elevi care nu au reuşit să se adapteze la sistemul românesc de educaţie, nefiind apreciaţi pentru abilităţile lor, ci pedepsiţi pentru lacune.
Cosmin, de exemplu, visează din copilărie să devină mecanic de locomotivă. Liceul care-i promitea asta când s-a înscris, s-a comasat cu altul şi ii mai poate oferi azi doar o diplomă de dispecer în transporturi. Nevoia de dispeceri pe piaţa muncii este practic inexistentă. Ca să-şi ia inutila diplomă, a scris totuşi - cu ajutorul dirigintei - un proiect. El va trebui să-l prezinte unei comisii profesorale.
Cosmin e dintr-un sat din Bacău, provine dintr-o familie săracă, fără bani de meditaţii. "O sa merg în Germania, la construcţii. 1200 - 1300 de euro, da am pe cineva, nişte rude şi m-o chemat acolo să merg", aşa îşi vede viitorul elevul corigent din clasa a XII-a.
În Finlanda, în clasa a X-a, când intră la liceu, copiii pot opta pentru meserii sau teoretic - ca la noi, doar că îşi pot alege materiile care îi interesează, nivelul de cunoaştere,
