La aproape 25 de ani de la căderea comunismului, în Europa sunt încă state în care demonstranţii flutură entuziaşti steagul Uniunii Europene în loc să-l ardă cu mânie. În ultimele luni Kievul şi Sofia au ajuns să fie o inimă a Uniunii Europene care pulsează mai multă viaţă decât Bruxellesul, iar tinerii bulgari şi ucraineni sunt luptători mai aprigi pentru idealurile UE decât vechii cetăţeni ai Uniunii, scrie Dimitar Bechev, director al Consiliului European pentru Relaţii Externe, într-un articol publicat de EUobserver.
Vechea poveste a păcii eterne de după cel mai crunt război din istoria umanităţii, motivul înfiinţării UE, nu motivează generaţiile tinere. Ei n-au trecut prin război.
În schimb, studenţii Universităţii din Sofia cer politicienilor bulgari decenţă şi responsabilitate, o societate democrată guvernată de lege, într-o ţară a cărei aderare la UE este considerată de mulţi ca prematură. Ei arată că UE a rămas o forţă de încredere în vremuri tulburi. Ca în cazul sutelor de mii de tineri care au ocupat centrul Kievului, intervenţiile brutale ale forţelor de ordine nu domolesc speranţele studenţilor bulgari.
În Occident, premierul britanic David Cameron îşi îndepărtează ţara de UE şi mai ales de zona euro şi învinovăţeşte libertatea de circulaţie – un principiu de bază al Uniunii – pentru problemele britanicilor în condiţiile în care regulile care limitează accesul românilor şi bulgarilor la piaţa muncii din UE expiră la sfârşitul acestui an.
Între timp, liderii populişti de stânga şi de dreapta blamează euro acuzând că uniunea monetară erodează bunăstarea statelor sau reprezintă un complot malefic care are ca scop să-i oblige să plătească pentru problemele altora.
Un sistem care „i-a înrobit pe cetăţeni“
În Franţa, Marine Le Pen, liderul formaţiunii de extremă dreapta Frontul Naţional, conspi
