Desfiinţaţi România, netrebnicilor, nu vă mai prefaceţi că avem o ţară ! Nu ne mai minţiţi că România e un stat suveran şi nu ne mai chemaţi la vot !  Ce să alegem, o gaşcă de  târâtoare la porţi străine  ? Nişte nevertebrate încolonate, cu căciulile în mână, la uşa ambasadelor stăpânitoare  aici ? De ce să ne amăgim  că vă dăm puterea, când, de fapt, cei de afară o au  şi o exercită după cum le vine cheful ? Cheltuim degeaba bani şi energie, iluzionânu-ne  aiurea că bătălia electorală va decide asupra destinului nostru. Nouă ne-a rămas doar dreptul de a scoate din urnă numele slugilor, nu altceva. Deşi, inşii ăştia  - parlamentari şi  miniştri, nu-l pomenesc pe preşedintele ilegitim - nu au identitate. Şi-au abandonat-o voluntar, ca nu cumva să-şi supere şefii de la Bruxelles şi Washington. Oameni fără chip şi stare civilă, nişte contururi amorfe şi confundabile unul cu altul, goale. Copii abjecte ale politicianului născocit de o Europă globalizată şi insensibilă la tradiţiile naţionale. Legile trebuie să aibă musai girul ocupanţilor, ca şi mărimea lefurilor, a pensiilor, nimic nu trece de ochiul lor  satrapic. Ne-am vândut economia şi independenţa la ordinele cancelariilor euroatlantice, ne-am  trimis aşijderea cetăţenii în pribegie  să cerşească o firimitură de condiţie umană inferioară. Suntem monitorizaţi de ani de zile  de parcă am fi infractori, ni se interpretează în toate felurile orice gest şi mişcare. Trădătorii  s-au înmulţit şi circulă la vedere, unii sunt chiar formatori de opinie. Statul îi decorează şi-i saltă în grade şi ranguri,  se bucură de onoruri şi privilegii. Se laudă cu relaţiile lor de dincolo de graniţe şi, din vocaţia  delaţiunii, şi-au făcut piedestal. Schengen-ul  este  sperietoarea cu  care ne ameninţă stăpânul, titulatura  compromisului suprem. Intraţi în  spaţiul nostru doar goi şi de-a buşilea, uitaţi că  sunteţi români  ! ni se repe