Zăcământul situat în nordul Mării Caspice este considerat, alături de Tengiz, cea mai mare descoperire petrolieră din lume din ultimii 30 de ani şi una dintre cele mai complexe structuri create vreodată, incluzând crearea unor insule artificiale.

Kashagan nu este un nume care să fie pe buzele tuturor, însă pentru petrolişti este la fel de celebru ca Apple sau Sony în domeniul electronicelor. Şi asta pentru că la Kashagan se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de ţiţei din întreaga lume şi este unul dintre cele mai moderne.

Exploatarea de la Kashagan a intrat în producţie în luna septembrie a acestui an, potrivit „Astana Times“, după numeroase întârzieri şi polemici între acţionari cu privire la costurile investiţiei. Acum este, însă, exploatarea suspendată din cauza unor probleme tehnice. Lucru de altfel normal, având în vedere că proiectul, denumit după un poet kazah din secolul al XIX-lea din Mangistau, se află într-o zonă cu o climă foarte aspră. Perimetrul se află în sectorul kazah al Mării Caspice, în nordul său, aproape de oraşul Atyrau. Mai precis, vizavi de uriaşa deltă pe care o face Volga în Rusia. Suprafaţa sa se extinde pe o zonă de 75 de kilometri lungime cu 45 de kilometri lăţime, rezervorul fiind situat la 4.200 de metri sub nivelul fundului apei.

Zăcământul a fost descoperit în anul 2000 şi este considerat, împreună cu zăcământul Tengiz – tot din Kazahstan, drept cea mai mare descoperire petrolieră din lume din ultimii 30 de ani. Se estimează că aici se găsesc 35 de miliarde de barili de ţiţei, din care între 9 şi 13 miliarde sunt recuperabili. Spre comparaţie, Petrom are rezerve de 832 de milioane de barili echivalent petrol (bep), din care 805 milioane în România, potrivit prospectului de listare din 2011.

GREUTĂŢI SPECIFICE

Dificultăţile tehnice de exploatare a zăcământului au fost şi