Președintele Ianukovici este într-o poziție extrem de precară. Acasă este contestat dramatic de manifestanții din stradă și de liderii partidelor politice din opoziție. Occidentul, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, refuză să mai joace partitura care i-a permis Kievului să navigheze între Vest și Est și-i cere să se decidă o dată pentru totdeauna pe ce drum vrea s-o apuce.

Duminică, 15 decembrie, erau așteptate la Kiev primele ciocniri violente dintre ta­bă­ra proeuropeană și cea a susținătorilor pre­ședintelui Viktor Ianukovici. Două mari ma­nifestații urmau să aibă loc la câteva sute de metri una de alta, în centrul ca­pi­talei Ucrainei.

Pe Maidan, în Piața In­de­pen­denței, la mitingul opo­ziției s-au adunat circa 200.000 de demonstranți, în vreme ce mitingul sus­ținătorilor puterii nu s-a mai ținut, în urma re­pe­ti­ției eșuate de sâmbătă. În cele trei săptămâni de proteste s-a putut ob­serva cum au evoluat cererile opoziției: dacă la mitingul din 1 decembrie s-a cerut pedepsirea vinovaților pentru violențele din dimineața zilei de 30 noiembrie, când împotriva câtorva sute de tineri care ce­reau semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană s-au dezlănțuit cu o violență incredibilă trupele speciale ale Mi­nisterului de Interne, duminică, 15 de­cembrie, președintelui Ianukovici i s-a ce­rut ca, în vizita pe care o efectuează la Mos­cova, la 17 decembrie, să nu semneze, așa cum s-a speculat, acordul de aderare a Ucrainei la Uniunea Vamală, nucleul în ju­rul căruia Vladimir Putin a proiectat cons­truirea Uniunii Euro-Asiatice. Cu toa­­te că oficialii ruși au infirmat categoric in­formația privind posibilitatea semnării unui astfel de acord, opoziția ucraineană a declanșat o campanie civică care să îm­piedice „întoarcerea țării în trecut“. Da­că drumul spre Est este blocat de opoziție, nici drumul spre Vest nu este deschis. Co­misar