Președintele Ianukovici este într-o poziție extrem de precară. Acasă este contestat dramatic de manifestanții din stradă și de liderii partidelor politice din opoziție. Occidentul, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, refuză să mai joace partitura care i-a permis Kievului să navigheze între Vest și Est și-i cere să se decidă o dată pentru totdeauna pe ce drum vrea s-o apuce.
Duminică, 15 decembrie, erau așteptate la Kiev primele ciocniri violente dintre tabăra proeuropeană și cea a susținătorilor președintelui Viktor Ianukovici. Două mari manifestații urmau să aibă loc la câteva sute de metri una de alta, în centrul capitalei Ucrainei.
Pe Maidan, în Piața Independenței, la mitingul opoziției s-au adunat circa 200.000 de demonstranți, în vreme ce mitingul susținătorilor puterii nu s-a mai ținut, în urma repetiției eșuate de sâmbătă. În cele trei săptămâni de proteste s-a putut observa cum au evoluat cererile opoziției: dacă la mitingul din 1 decembrie s-a cerut pedepsirea vinovaților pentru violențele din dimineața zilei de 30 noiembrie, când împotriva câtorva sute de tineri care cereau semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană s-au dezlănțuit cu o violență incredibilă trupele speciale ale Ministerului de Interne, duminică, 15 decembrie, președintelui Ianukovici i s-a cerut ca, în vizita pe care o efectuează la Moscova, la 17 decembrie, să nu semneze, așa cum s-a speculat, acordul de aderare a Ucrainei la Uniunea Vamală, nucleul în jurul căruia Vladimir Putin a proiectat construirea Uniunii Euro-Asiatice. Cu toate că oficialii ruși au infirmat categoric informația privind posibilitatea semnării unui astfel de acord, opoziția ucraineană a declanșat o campanie civică care să împiedice „întoarcerea țării în trecut“. Dacă drumul spre Est este blocat de opoziție, nici drumul spre Vest nu este deschis. Comisar