În luptele de la Timişoara, peste 110 persoane şi-au dat viaţa, 392 au fost rănite, iar peste 850 au fost arestate
În 16 decembrie 1989, în urmă cu aproape un sfert de secol, tinerii din Timişoara au avut curajul să iasă în stradă şi să strige “Jos comunismul!”, “Jos Ceauşescu!”, “Azi în Timişoara, mâine în toată ţara!” şi “Libertate!”.
Timp de şase zile, 16-22 decembrie, timişorenii au luptat singuri, în faţa gloanţelor şi a trupelor de represiune ceauşiste.
Un singur ţel: libertatea
În faţa armelor, timişorenii au sperat în victorie, au învins teama, şi au avut un singur ţel: libertatea, mulţi plătind pentru acesta cu viaţa. La revoluţia din capitala Banatului au murit 112 persoane, 392 au fost rănite, iar peste 850 au fost arestate şi închise în Penitenciarul „Popa Şapcă”. Revoluţia din Decembrie 1989 a izbucnit împotriva regimului comunist şi a dictaturii ceauşiste, iar cei care au avut curajul să demonstreze pe străzile Timişoarei sub ameninţarea armelor au fost, în primul rând, tinerii. Unii revoluţionari susţin că, de fapt, sunt mult mai mulţi morţi, fiindcă în registrele primăriei sunt înregistraţi numai cei cu domiciliul în Timişoara, iar maramureşenii, moldovenii şi oltenii care lucrau aici nu sunt înregistraţi, nici morţii din rândurile celor 35.000 de navetişti din judeţ. Cel mai grav caz a fost uciderea celor 45 de tineri (9 cadavre necunoscute) ale căror cadavre au fost furate din Morga Spitalului Judeţean Timişoara, în noaptea de 18 –19 decembrie 1989, au fost duse şi arse la Crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti, iar cenuşa le-a fost aruncată la canal din comuna Popeşti Leordeni.
În acest loc Memorialul Revoluţiei din Timişoara a ridicat o capelă, iar în fiecare an organizează pelerinaje şi slujbe de pomenire în memoria victimelor. Atunci, în Spitalul Judeţean Timişoara au fost internaţi 257 de răniţi, din care au dec
