Numărul mare de deţinuţi din penitenciare este folosit de politicienii USL drept argument pentru nevoia unei graţieri colective. România are un grad de ocupare a penitenciarelor de 113%, puţin peste media europeană de 96%. Totuşi, nu suntem nici pe departe cei mai "aglomeraţi". Franţa şi Portugalia au un indice de ocupare de 116%, Belgia - 124%, Italia - 134%, Grecia - 136% şi Ungaria - 145%. Este adevărat, România a fost condamnată la CEDO pentru condiţiile de încarcerare, dar condamnările nu au fost date numai pentru suprapopularea celulelor. USL propunere aministie pentru pedepse de şapte ani şi graţiere pentru pedepse de şase ani. Aceste limite de pedepse sunt depăşite doar de garaţierea pedepselor de 10 ani dată de Nicolae Ceauşescu în 1988.
Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat cu amendamente legea amnistiei şi graţierii, iniţiată de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Astfel, pentru amnistie s-a prelungit termenul, putând intra sub incidenţa legii cei condamnaţi pentru infracţiuni pentru care au primit pedepse care prevăd o închisoare de până la şapte ani, iar pentru graţiere se încadrează cei care au pedepse de până la şase ani de închisoare cu executare. Termenele anterioare erau de până la patru ani pentru amnistie şi de şapte ani pentru graţiere.
Vezi aici proiectul de lege
Context
Graţierea a primit avizul pozitiv al Comisiei Juridice în şedinţa nocturnă de luni, 9 decembrie. Proiectul de lege a fost pus pe ordinea de zi a şedinţei din 10 decembrie, zi care a ajuns ulterior să fie denumită ”Marţea Neagră”. Proiectul legislativ a fost scos de pe ordinea de zi şi înlocuit cu modificările Codului Penal prin care conflictul de interese este dezincriminat şi parlamentarii scapă de ancehetele DNA.
Iniţiatorii proiectului de lege sunt deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Cei doi şi-au fundamentat proiectul
