O echipă „Adevărul” a mers la Pungeşti (jud. Vaslui) şi vă prezintă tabloul general al situaţiei provocate de începerea lucrărilor pentru explorarea gazelor de şist în comună
De când americanii de la Chevron s-au hotărât să instaleze la Pungeşti prima sondă de explorare a gazelor de şist din România, comuna vasluiană a devenit purtătoarea unui însemnat zăcământ de controverse. Guvernul vorbeşte despre o mult-râvnită independenţă energetică, activiştii de mediu anunţă un dezastru ecologic, americanii promit locuri de muncă şi bani la buget, iar localnicii se tem că vor rămâne fără apă şi aer şi că îşi vor găsi, în mod inevitabil, sfârşitul. Din tot acest perimetru, adevărul pare mai greu de extras decât o resursă îngropată la mii de metri adâncime.
Am mers la Pungeşti la mijlocul săptămânii trecute, la trei zile după ce câteva sute de localnici şi de activişti se luptaseră cu forţele de ordine şi dărâmaseră gardul care împrejmuia perimetrul Chevron. Între timp, teritoriul comunei a devenit zonă specială de siguranţă publică, terenul pe care se ridicase tabăra de rezistenţă a fost declarat câmp infracţional, iar gardul Chevron a apărut la loc şi compania a început lucrările. Comuna este împânzită de echipaje de jandarmi, iar la intrarea în localitate este postată o maşină de poliţie dotată cu doi agenţi care opresc şi pasărea din zbor. În faţa noastră, a fost trasă pe dreapta o căruţă în care se aflau trei săteni. Oamenii au prezentat buletinele şi au fost lăsaţi să meargă mai departe, dând din mână a lehamite: „Dom’le, parcă am trece graniţa, nu că ne-am duce la noi în sat”.
„De ce n-au venit când am avut inundaţiile?“
La primăria din Pungeşti, o clădire dărăpănată, cu duşumele pe jos şi cu veceu în fundul grădinii, l-am căutat pe edilul Mircia Vlasă, cel care, după izbucnirea protestelor, ar fi dispărut din comună. Primaru
